Vremurile în care se lansau anual câte două-trei unități de producție ce atrăgeau fonduri de peste 100 mil. euro au apus de ceva timp. În ultimul an, majoritatea investițiilor a venit din partea antreprenorilor locali, iar volumul cumulat al acestora depășește ușor pragul de 50 mil. euro Astăzi, nu cererea este indicatorul care dictează creșterea capacităților de producție, ci dorința de a mări plaja de clienți potențiali, care determină producătorii de materiale să își extindă gama de produse. Majoritatea investițiilor care au crescut capacitățile producătorilor s-au realizat fie în retehnologizare, fie în deschiderea unei noi linii de producție și rar depășesc 5 mil. euro. Planurile pentru fabricile de tip „greenfield“ rămân deocamdată în așteptarea unei piețe mai efervescente. Printre producătorii cu capital românesc care au investit în ultimul an în fabricile pe care le dețin se numără Cemacon, Duraziv – deținut de omul de afaceri Daniel Guzu, Adeplast – controlat de Marcel Bărbuț, Arcon – al cărui acționar principal este Ioan Țițeiu și Final Distribution – afacerea de familie a lui Dan Mircescu. „Cele 50 de milioane investite în ultimul an reflectă exact situația economică a României și a pieței construcțiilor. Este o sumă infimă față de perioada în care erau inaugurate câte două-trei fabrici pe an cu investiții de ordinul zecilor de milioane de euro. Un lucru pozitiv este faptul că aceste investiții au venit din sectorul de mijloc al pieței de materiale și s-au făcut, în principal, cu capital românesc. Pentru a vedea tabloul general, nu trebuie să ignorăm pierderile și scăderile afacerilor cu care se confruntă majoritatea producătorilor. Uitați-vă la Cemacon care a închis fabrica de la Zalău“, a declarat Claudiu Georgescu, președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții din România (APMCR). Cazul Cemacon este elocvent pentru piața construcțiilor. Producătorul de blocuri ceramice din Zalău va închide, începând cu această lună, pentru o perioadă de circa șase luni, linia de producție de la Recea, inaugurată în august anul trecut în urma unor investiții de 28 mil. euro. Măsura este luată din cauza stocurilor mari de cărămidă rezultate din calibrarea liniei de producției. „Linia de producție de la Recea a fost dată în funcțiune anul trecut și este obligatoriu să parcurgă niște etape tehnologice, de calibrare. Minimum un an de zile trebuie să produc la o capacitate care să-mi permită să fac preluarea liniei de la furnizor în condițiile prevăzute. În acest fel, noi am ajuns să avem, la jumătatea anului, un stoc foarte mare de produse finite. Acest stoc mie îmi acoperă vânzarea pe șase luni de zile“, ne-a explicat Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon. Oportunitățile crizei Sectorul construcțiilor s-a confruntat, în ultimii doi ani, cu un aflux de fabrici intrate în faliment din lipsă de activitate. În această situație, unele companii au văzut o oportunitate pentru extindere, în perspectiva revenirii pieței. Unul dintre cei mai agresivi cumpărători din acest domeniu a fost fondul suedez Oresa Ventures, care a investit, prin intermediul Somaco Grup Prefabricate, peste 8 mil. euro în creșterea capacității de producție de prefabricate din beton. Investițiile au vizat echipamente tehnologice pentru elemente de hale industriale, o nouă fabrică de elemente pentru sisteme de apă și canalizare la Roman (funcțională din aprilie 2011), o nouă fabrică de prefabricate la Teiuș, preluată în mai 2011 de la firma italiană G&D, achiziția unei noi stații de betoane la fabrica din Buzău (funcțională din primăvara anului 2010) și modernizarea fabricii de BCA de la Adjud, printr-o automatizare nouă a sistemului de dozare, investiție realizată în prima jumătate a lui 2010. „Investițiile de la cele trei fabrici ale Somaco, precum și achiziția celei de-a patra fabrici duc la o creștere cu 70% a capacității de producție la produsele din prefabricate beton și cu 15% la fabrica de produse de zidărie din BCA“, spune Gabriel Colobațiu, directorul general al Somaco. Capacitatea totală anuală de producție a pieței prefabricatelor din beton se ridică în acest moment la aproximativ 400.000 metri cubi, iar cea a produselor de zidărie din BCA, la circa 2,5 milioane metri cubi. Unul dintre oamenii de afaceri care au avut curajul să realizeze o nouă fabrică de la zero este Marcel Bărbuț. Producătorul de adezivi și mortare uscate, Adeplast, a realizat la Ploiești o fabrică de polistiren cu o capacitate anuală de 700.000 metri cubi, în care a investit circa patru milioane de euro. Adițional, a mai plasat trei milioane de euro într-o bandă de uscare a nisipului la fabrica de mortare din Ploiești, un uscător de nisip la fabrica din Oradea și două linii de ambalare pentru saci de 5 kg. „Planul nostru de dezvoltare ține de etica noastră internă. Dacă vrei să fii cel mai important jucător din piața ta, trebuie să te dezvolți permanent, criză, an electoral sau în lipsa lui“, declară Marcel Bărbuț. Pentru anul viitor, omul de afaceri are în plan o nouă fabrică de polistiren care va necesita o investiție de 10 mil. euro și va fi amplasată în Republica Moldova. Rețeta fondurilor europene Una dintre soluțiile financiare mai puțin accesate de antreprenorii români, când vine vorba de extinderea activității, sunt fondurile europene. Daniel Guzu poate fi un exemplu în acest sens, în contextul în care a pus bazele noii sale afaceri Duraziv tocmai cu ajutorul banilor europeni. Guzu a lansat anul trecut linia de vopsele Duraziv, în care a investit un milion de euro, iar în acest an a extins capacitățile existente printr-un proiect care a atras 500.000 de euro din fonduri europene. Tot anul trecut, compania a derulat un proces de înnoire a utilajelor din secția de profiluri metalice, în care a investit 400.000 euro. În această perioadă, Guzu are în derulare un program de investiții de circa cinci milioane de euro, din care jumătate sunt fonduri nerambursabile. Planul presupune dezvoltarea unei noi linii de producție de adezivi la fabrica din Popești-Leordeni care va dubla capacitățile actuale, de circa 200.000 de tone. „Situația din piața construcțiilor nu ne-a afectat activitatea într-un mod substanțial. Nu am fost în postura de a fi un jucător cu stocuri foarte mari, care să lupte din greu pentru a le lichida“, spune Daniel Guzu. Capacitatea totală de producție a pieței de adezivi este estimată la peste 4,7 mil. tone pe an. Competiția este acerbă în condițiile în care Henkel va demara, luna viitoare, lucrările la cea de-a treia fabrică de adezivi, la Roznov, lângă Piatra Neamț, în care va investi circa 10 mil. euro. Noua facilitate va ridica cu 40% capacitatea de producție a companiei. Producătorul bulgar de plăci ceramice Kai Group, controlat de fondul de investiții Advent International, este un alt jucător care a apelat la bani de la UE pentru dezvoltarea afacerii. Compania a achiziționat anul trecut o nouă linie de producție în valoare de cinci milioane de euro, la care s-au mai adăugat investiții de un milion de euro pentru punerea ei în funcțiune. Chiar dacă fabrica este în Bulgaria, România reprezintă principala țară de export pentru Kai, care livrează circa 15% din totalul plăcilor ceramice din piața locală. În România, capacitatea totală de producție instalată nu depășește 6,5 milioane metri pătrați. Piața, în schimb, este evaluată la aproximativ 25 de milioane de metri pătrați. Miza exporturilor Un alt proiect aflat în derulare este cel al francezilor de la Saint-Gobain. Aceștia au investit până acum în platforma industrială de la Călărași circa 170 mil. euro și intenționează să devină un jucător important la nivel regional. Consolidarea poziției i-a determinat să investească încă cinci milioane de euro într-o nouă linie de producție de sticlă laminată ce urmează a fi finalizată în următoarele cinci luni. „Pe termen scurt, mizăm în primul rând pe extinderea și diversificarea sortimentelor de sticle cu depuneri speciale oferite în România și pe piața regională, dar ne concentrăm și asupra consolidării capabilităților noastre de export“, explică Ovidiu Păscuțiu, directorul general al Saint-Gobain Glass România. Chiar dacă sectorul construcțiilor profită enorm de pe urma anilor electorali, nu toți jucătorii din piața materialelor beneficiază de aceste oportunități. Investițiile realizate în asemenea ocazii sunt direcționate în primul rând către infrastructură, însă o mare parte din piață trăiește din rezidențial, cel mai afectat segment al pieței imobiliare. 2,2% este scăderea înregistrată de volumul lucrărilor de construcții, ca serie ajustată, în primul semestru al anului 2011. Sursa: |www.capital.ro|

Inapoi la stiri