Ministerul Transporturilor vrea să reia licitațiile pentru construcția în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov-Făgăraș, la un an și jumătate după încercarea eșuată de concesionare pentru Comarnic-Brașov, proiectul eșuând din cauze neclare, cu nuanțe de scandal internațional. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat că va propune Guvernului spre aprobare reluarea procedurilor de licitație în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov-Brașov-Făgăraș, în condițiile în care acest tronson oferă o "alternativă" la autostrada Sibiu-Pitești, pentru care nu au fost găsite încă soluții de finanțare. Construcția autostrăzii Comarnic-Brașov este unul dintre cele mai răsunătoare și mai recente eșecuri ale guvernului în materie de contracte de concesiune, în condițiile în care pentru acest tronson au fost găsiți constructori anul trecut, dar aceștia au renunțat subit la contract. Tronsonul Comarnic-Brașov, cu o lungime de 58 km, este estimat să coste circa 983 mil. euro, proiectarea și construcția urmând să dureze circa patru ani, potrivit Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). De asemenea, ca și lucrări de artă, tronsonul cuprinde 57 de poduri și 5 pasaje. Pe de altă parte, tronsonul Brașov-Făgăraș, care se întinde pe 53 de kilometri și trebuia să fie construit de americanii de la Bechtel, este ceva mai simplu de realizat, fiind estimat să coste puțin peste 221 mil. euro. Conform contractului inițial cu cei de la Bechtel, lucrările la autostrada Brașov-Făgăraș trebuia începute în luna martie a acestui an și finalizate în prima parte a anului 2013, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Având în vedere însă că studiile de fezabilitate ale acestor tronsoane ar urma să fie reactualizate, foarte probabil costurile cu construcția vor suferi modificări. "Memorandumul (privind construcția autostrăzii Comarnic-Brașov-Făgăraș) a fost supus aprobării guvernului, având în vedere că MTI propune, pentru construcția unei legături rutiere de mare viteză între vestul țării (frontiera de la Nădlac dintre Ungaria și România) și litoralul Mării Negre (Constanța), realizarea unei alternative la tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești prin construirea în regim de concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov (Codlea) - Făgăraș, în condițiile sustenabilității economice și financiare, care se vor conecta la autostrada București-Ploiești-Comarnic, parte a autostrăzii București-Brașov", potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor. Rateuri în lanț Încercările anterioare ale guvernului de a încheia parteneriate public-private sau de concesiune pentru autostrăzi s-au soldat cu eșecuri a căror explicație a rămas în ceață. Autostrada Comarnic-Brașov este cel mai reprezentativ exemplu în acest sens. După ce la începutul anului trecut firmele Vinci și Aktor au semnat cu mare pompă un contract de concesiune pentru această autostradă cu statul român, în aprilie 2010 înțelegerea a căzut în condițiile în care contractul a fost reziliat unilateral de părțile private. Contractul de concesiune presupunea ca tronsonul Comarnic-Brașov, considerat cel mai dificil al autostrăzii București-Brașov, să fie realizat în patru ani începând din 2011, valoarea lucrărilor ridicându-se la 1,5 mld. euro, deși costul estimat de CNADNR era de 983 mil. euro. Consorțiul Vinci-Aktor urma să încaseze pe parcursul a 26 de ani de operare a autostrăzii circa 180 mil. euro anual, reprezentând diferența dintre taxa de autostradă încasată de cele două firme și costurile cu întreținerea și repararea autostrăzii. Autostrada Comarnic-Brașov a mai avut câștigători și în 2004, însă ca parte a tronsonului Ploiești-Brașov, când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Miron Mitrea. Contractul a fost însă anulat în 2005, când a fost instalat guvernul Alianței D.A. Politicul a jucat astfel constant un rol major în soarta proiectelor de infrastructură. Sibiu-Pitești va costa 3,2 mld. euro Pentru traversarea Carpaților dinspre Muntenia prin autostradă s-au luat în considerare două variante, și anume tronsonul Comarnic-Brașov, respectiv Sibiu-Pitești. Tronsonul Sibiu-Pitești rămâne însă sub semnul întrebării, având în vedere costurile extrem de ridicate, estimate la circa 3,2 mld. euro, pentru care încă nu s-au găsit surse de finanțare. Cu alte cuvinte, numai acest tronson "înghite" peste 35% din costurile totale, de 8,5 mld. euro, estimate de CNADNR pentru construcția Coridorului IV. Varianta cea mai plauzibilă pentru realizarea tronsonului Sibiu-Pitești rămâne cea a parteneriatului public-privat, însă până acum nimeni nu și-a anunțat intenția de a se implica într-un astfel de PPP, cu toate că, teoretic, legea din acest domeniu a fost schimbată recent. Reprezentanți din domeniul construcțiilor spun că e timpul "să nu ne mai jucăm de-a licitațiile". "În mod normal, ar fi indicat să se lucreze pe ambele autostrăzi (Sibiu-Pitești, respectiv Comarnic-Brașov), pentru că amândouă sunt utile, faptul că sunt mai dificil de realizat din punct de vedere tehnic nu ar trebui să reprezinte un obstacol. Având însă în vedere experiența cu Comarnic-Brașov, nu văd ce m-ar face să cred că de data asta lucrurile se vor schimba. Cu toate acestea, trebuie să acordăm credit că se va întâmpla și acest contract de concesiune", spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții (PSC). Sursa: |www.zf.ro|

Inapoi la stiri