Ziarul Financiar publică lista celor mai mari 50 de plăți pe care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) le-a realizat în primele șapte luni. Compania de autostrăzi a făcut în perioada ianuarie-iulie plăți totale de aproape 4 miliarde de lei (peste 950 de milioane de euro), astfel că primele 50 de plăți reprezintă aproape 95% din banii pe care CNADNR i-a plătit în aceeași perioadă. Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli pe 2011, instituția are la dispoziție anul acesta circa 8,2 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) pentru cheltuieli, astfel că CNADNR mai are circa un miliard de euro de cheltuit anul acesta. Cu un miliard de euro, cât a cheluit CNADNR în primele șapte luni, ar fi putut fi construiți între 160 și 260 de kilometri de autostrăzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare standardele de cost pentru construcția de astfel de drumuri. Potrivit acestor standarde de cost, prețul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,86 și 6,1 mil. euro, în funcție de relieful pe care ar urma să fie construit (șes, deal, munte). ZF a solicitat CNADNR, în virtutea legii accesului liber la informațiilor publice, detalii despre modul în care a cheltuit banii pe care îi are la dispoziție, în contextul în care Ministerul Transporturilor s-a plâns mereu că nu are bani, deși anual CNADNR a avut pe mână 1,5-2 miliarde de euro. Multe dintre companiile care au încasat bani în prima parte a anului, precum Euroconstruct Trading 98(controlată de Dan Beșciu și Sorin Vulpescu), Straco Grup (frații Horpos) sau Romstrade (Nelu Iordache) au primit milioane de euro doar pentru întreținerea autostrăzilor și a drumurilor naționale. Conform informațiilor transmise de CNADNR la solicitarea ZF, constructorul Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, a luat în perioada ianuarie-iulie 2011 cei mai mulți bani de la CNADNR, peste 177 de milioane de euro, suma fiind cu 10% mai mare decât cifra de afaceri pe care compania a raportat-o în 2011. De altfel, Spedition UMB a fost în ultimul an unul dintre campionii contractelor cu statul, în condițiile în care a câștigat proiecte de cel puțin 488 de milioane de euro, fiind astfel unul dintre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii, potrivit unei analize ZF. Austriecii de la Strabag, care au încasat peste 100 de milioane de euro, dar și Romstrade, companie controlată de Nelu Iordache, care au primit de la CNADNR peste 70 de milioane de euro, completează podiumul celor mai mari plăți. Sume importante au încasat și italienii, fie că vorbim de Astaldi, Tirena Scavi, Impresa Pizzarotti, Impregillo sau Itinera. De altfel, un semnal de bună cooperare cu italienii a fost dat în urmă cu 10 ani, pe vremea când primar al Capitalei era președintele Traian Băsescu. Atunci, Astaldi a câștigat alături de spaniolii de la FCC Construccion contractul pentru construcția Pasajului Basarab, al cărui cost final s-a ridicat la circa 240 de milioane de euro. Din topul companiilor care au luat cei mai mulți bani de la compania de autostrăzi nu lipsesc nici ceilalți regi ai asfaltului, printre care și Costel Cășuneanu, care a încasat prin firma PA&CO International circa 14 milioane de euro, sau Dan Beșciu de la Euroconstruct Trading 98, care a primit aproape 20 de milioane de euro. Pe de altă parte, pentru terenuri, în principal exproprieri, CNADNR a plătit în primele șapte luni peste 16 milioane de euro. Între anii 2005 și 2010, CNADNR a cheltuit 2,3 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi, însă drumarii au livrat doar 89 de kilometri de astfel de drmuri. Un calcul simplu arată astfel că fiecare kilometru nou a costat 25,8 mil. euro, în condițiile în care standardele de cost ale Ministerului Transporturilor stabilesc că prețul maxim pe un kilometru nu trebuie să treacă de 6,1 mil. euro. Potrivit estimărilor ZF, care iau în calcul standardele maxime de cost din infrastructura rutieră, cu 2,3 mld. euro s-ar fi putut construi aproape 380 de km de autostrăzi. În prezent România are 314 kilometri de autostradă și alți peste 270 de kilometri în execuție. Dacă ritmul de construcție din ultimii șase ani va fi menținut, România va avea 1.000 de kilometri de autostradă abia peste 46 de ani. Sursa: |www.ziarulfinanciar.ro|

Inapoi la stiri